Drojdie, bicarbonat de sodiu și praf de copt – sunt cele trei ingrediente minune, folosite în bucătărie. Ne ajută să pregătim o mulțime de preparate delicioase, dar puțini știu care este, de fapt, diferența dintre cele trei.
Trebuie să știi când și cum să le folosești corect, pentru a obține cele mai bune mâncăruri și deserturi. Toate cele trei ingrediente se găsesc în majoritatea magazinelor și costă puțin.
Agenții de creștere se împart în trei mari categorii: chimici, organici și aburi. Drojdia face parte din grupul celor organici, în timp ce praful de copt și bicarbonatul de sodiu sunt din grupul celor chimici.
Drojdie, bicarbonat de sodiu și praf de copt – care este diferența?
Drojdia naturală poate fi proaspătă sau uscată. Ea funcționează cel mai bine la temperatura camerei, într-un spațiu umed și cu suficient oxigen. Nu poate fi păstrată multă vreme, așadar trebuie să o depozitați undeva unde are parte de umbră și răcoare.
Drojdia proaspătă acționează înainte de coacere, tocmai de aceea aluatul se lasă să se odihnească, într-un loc ferit. Trebuie dizolvată în apă ori lapte cald, dar nu trebuie să intre în contact direct cu sarea, în momentul dizolvării.
Bicarbonatul de sodiu reacționează în contact cu acizi, precum laptele bătut, oțetul, sucul de lămâie, smântâna ori iaurtul, la temperaturi înalte. Astfel se eliberează gazul, care ajută aluatul să crească. În cazul în care nu combinați bicarbonatul cu un ingredient acid, preparatul va avea un gust amar.
Praful de copt este tot o pulbere ca bicarbonatul de sodiu, dar are o componentă acidă deja inclusă. În acest caz, gazul se eliberează în cuptor, pe măsură ce crește temperatura aluatului. Tocmai de aceea, produsele de patiserie care conțin praf de copt rezistă mai mult timp afară, înainte să fie preparate.
Se recomandă utilizarea lui în aluaturile dulci, cu grăsimi și zahăr. Trebuie neapărat să fie cernut odată cu făina care se adaugă când pregătim aluatul. Trebuie conservat la temperatura camerei, rezistând multă vreme fără să probleme.
