Cea mai grea saptamana a postului Pastelui incepe astazi, aceasta perioada numindu-se si
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor. Pe langa rigorile ce tin de alimentatie si rugaciune, semnificatia biblica a fiecarei zile este deosebit de importanta, culminand cu Inviereaa Mantuitorului. Pregatirile pascale incep inca de luni si se continua cu sarcini precise in celelalte zile.
Luni – Miercuri
Se spune ca de Paste oamenii pun accent mai mult pe caratenia din suflete, intampinand Invierea Domnului cu bucurie si cu speranta ca rugaciunile li se vor implini. Primele trei zile ale saptamanii sunt destinate pregatirii gospodariei pentru aceasta mare sarbatoare. In mediul rural, satenii stiu ca muncile la camp sunt permise doar pana miercuri.
Joia Mare – ziua pregatirii celor mai importante copturi
Conform legendei biblice, in Joia Mare sau Joia Neagra, cum i se mai spune, Hristos a luat pentru ultima data cina alaturi de ucenicii sai, a rupt din paine si a impartit cate o bucata apostolilor, prevestind si faptul ca Iuda il va trada.
Dimineata, au loc slujbe speciale pentru pomenirea mortilor, iar oamenii aduc la biserica colaci, vin, fructe si alte alimente pentru a fi sfintite si apoi impartite. In Joia Mare se inrosesc ouale si se pregatesc cele mai importante copturi, de la pasca pana la cozonaci. In plus, oamenii tin astazi post doar cu mancare uscata.
Seara, in biserici se canta cele 12 Evanghelii, moment in care credinciosii obisnuiesc sa faca pe o sfoara cate un nod, la inceputul fiecarei evanghelii. Se spune ca daca vei deznoda cate un nod dupa fiecare rugaciune, in decursul unui an, ti se va implini cea mai arzatoare dorinta.
In Joia Mare nimeni nu are voie sa leneveasca, iar cei care dorm in dupa amiaza acestei zile vor fi lenesi tot anul. In imaginarul popular apare figura Joimaritei, cea care le Pedepseste aspru pe sotiile si fetele de maritat care nu contribuie la pregatirile din gospodarie.
Vinerea Patimilor – zi de post negru
Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagra este ziua in care Mantuitorul Iisus Hristos a fost
rastignit pe cruce. Dimineata, in biserici se fac slujbe pentru sanatatea credinciosilor (slujba Sfantului Maslu), dupa care se oficiaza slujba de scoatere a Sfantului Epitaf. Acesta se aseaza pe masa, alaturi de icoana Patimilor si o evanghelie. Credinciosii vin la biserica cu flori si lumanari si trec pe sub masa, simbolizand de fapt trecerea pe sub mormantul Mantuitorului. Seara, in biserici se oficiaza slujba Prohodului, o alta slujba deosebit de importanta.
In Vinerea Mare se tine post negru, nu se fac copturi si nu se mananca otet sau urzici. De altfel, acest obicei este pastrat pe parcursul intregii saptamani, intrucat Mantuitorul a fost batut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu otet. In plus, in aceasta zi nu se lucreaza, nu se coase sau spala, nu se taie animale sau pasari si nu se prepara copturi. De asemenea, se spune ca daca ploua in Vinerea Patimilor, anul va fi bogat.
Sambata Mare – ziua ultimelor pregatiri
Ultimele pregatiri pascale au loc in Sambata Mare, atunci cand credinciosii se spovedesc si se impartasesc, pregatesc ultimele mancaruri traditioale si termina celelalte treburi ale casei. Se spune ca numarul tavilor in care se prepara pasca sau cozonacul trebuie sa fie cu sot, iar vasele trebuie introduse in cuptor doar cu mana dreapta. Si in aceasta zi se inrosesc ouale. Seara, credinciosii merg la slujba de Inviere a Domnului.
