Eticheta Arhiva | maramures

Craciunul in Ardeal si Maramures – preparate traditionale si obiceiuri specifice

Jumari de casa. Sursa foto.

Jumari de casa. Sursa foto.

Ardealul si Maramuresul sunt alte doua zone in care numerosi turisti aleg sa isi petreaca perioada sarbatorilor de iarna. Aici, oamenii pastreaza inca traditiile si obiceiurile specifice, casa fiind gatita inainte de Craciun, asteptandu-si colindatorii despre care se crede ca aduc noroc si fericire.

Citeste mai jos cum intampina maramuresenii si ardelenii Nasterea Domnului si care sunt preparatele traditionale, specifice fiecare zone:

–    In Maramures, in ziua de Craciun, oamenii obisnuiesc sa se spele pe fata cu apa curgatoare, in care au pus si o moneda de argint. Astfel, se spune ca ei vor reusi tot ce isi vor propune in noul an, find feriti de boli si ghinion.

–    Atat in Ardeal, cat si in Maramures, obiceiul colindatului este deosebit de important. Cei care colinda, dar si cei care primesc colindatori vor avea un an nou prosper.

–    Gospodinele din Maramures incep pregatirile pentru Craciun cu doua zile inainte. Ele prepara bucatele traditionale zonei lor: paine, colaci impletiti, cocuti, ciorba, carnati uscati si afumati, friptura de porc, curechi umpluti (sarmale), toba etc. Bineinteles, de pe masa festiva nu poate lipsi traditionala horinca si palinca de Maramures.

–    Tot aici, traditionala mai este si Stolnicul sau Painea anului, o paine mare si rotunda, impodobita cu tot felul de semne din aluat. Despre aceasta paine se spune ca trebuie pastrata pana la Anul Nou, atunci cand este folosita de fetele nemaritate in ritualuri magice.

–    In Ardeal, specifice sunt afumaturile: slanina, carnatii, costita si ciolanul afumat, toate sunt afumate pentru a rezista mai bine in timpul iernii.

–    De Craciun, ardelenii mai prepara si ciorba de porc ardeleneasca, sarmalele ardelenesti (mult mai mari decat cele moldovenesti, din carne de porc tocata, costita si ciolan afumat si condimente ca cimbru si maghiran), supa cu taitei de casa sau galuste, ciorba de perisoare, chiftele, rulada de carne, salata boef, lebar sau sangerete (un preparat traditional din maruntaie, sorici, bucati din cap de porc, sange, sare, piper si ceapa).

Citeste Mai Mult

Drumul verde din Maramureş, 88 de km de bătut cu bicicleta

Maramureș

Maramureș

 

Astăzi fiind ziua pământului este momentul să visăm un pic la mult pământ şi puţine betoane şi să ne punem la cale modalităţile de a-l cutreiera în lunile care vin.

Şi ce alt mod mai bun de a te împrieteni cu pământul este decât să îl baţi la pas sau cu bicileta? Doar că avem o problemă – unde să mergem? Unde este pământul mai fericit şi mai lipsit de intervenţia neinspirată a edililor? Răspunsul a venit oarecum de la sine: pământul din Maramureş.

Există acolo km întregi de drum unde maşinile nu au voie să intre. Poţi merge pe jos sau te poţi folosi de roţi, fie de la bicicletă, fie de căruţă. Nu oricâţi, ci 88 de kilometri care leagă 7 sate tradiţionale maramureşene. Ele sunt pregătite să te întâmpine cu porţi înalte şi magnificele micuţe biserici de lemn. Iar locuitorii sunt tare încântaţi să le guşti din brânză şi palinca, să te lase în curtea lor umbroasa şi să îţi povestească despre fel de fel de lucrări nemaiauzite ale pământului.

 

Desești

Desești, sursa GreenTour

 

Nu ştii de unde să o porneşti? O poţi porni din locul de unde pornesc şi turiştii străini care vin prin aceste zone, apelând la Greenway Tour. Ei îţi pun la dispoziţie hărţi şi ghid, te duc în atelierele meşterilor tradiţionali şi îţi povestesc istoria locului.

Aflăm de la ei că Drumul verde conectează:
2 situri Natura 2000: Igniş şi Gutâi-Creasta Cocoşului;
7 arii protejate: Rezervaţia Creasta Cocoşului, Pădurea Crăiască, Lacul Morărenilor, Tăurile de la Hoteni, Turbăria Iezerul Mare, Cheile Tătarului; Mlaştina Poiana Brazilor;
7 sate reprezentative pentru cultura maramureșeană din Munții Gutâi și Valea Râului Mara: Ocna Şugatag, Budeşti, Breb, Hoteni, Hărniceşti, Deseşti şi Mara.
Lungimea traseului: 88 km, din care  53,7 % drumuri forestiere, 9,3 % drumuri de ţară  şi  37 % drumuri asfaltate.
Conexiuni cu oraşele apropiate: Baia Mare, la 45 km pe drumul naţional DN 18 Sighetu Marmaţiei, la 15 km pe drumul judeţean DJ 184

 

Hoteni

Hoteni, sursa GreenTour

 

Şi, ca să intrăm un pic în atmosferă, vă propun un film Travel Channel făcut în Maramureş în 20015 (este unul dintr-o serie de 6): Food and wine Adventures.

România Food and Wine ep3 from Eoin O’Shea on Vimeo.

 

La final, aș vrea să vă povestesc despre Festivalul de la Săpânţa, care are loc în perioada 15-21 august, cu un nume foarte simpatic: Drumul Lung spre Cimitirul Vesel

 

Cimitirul Vesel de la Săpânța, sursa wikipedia

Cimitirul Vesel de la Săpânța, sursa wikipedia

 

“Festivalul Satelor” va conține micro-evenimente de seară, în grădină, în satele din “Țara Maramureșului”, partea de nord a județului Maramureș. “Școala de vară Moş Pupăză “, prima ediție, în onoarea lui Petru Godja, supranumit “MosPupăză”, unul dintre ultimii lideri mari ai țăranilor, decedat în ianuarie 2016. Acesta este un proiect pedagogic care are loc în satul său de baștină, Valea Stejarului, pentru persoanele interesate de aprofundarea acestei tradiții de viață străvechi. “Sus pe Bradova” – trei concerte de seară amplificate pentru nopțile 18-19-20 august într-o locație frumoasă cu vedere spre satul Bârsana. De aici.

Citeste Mai Mult