Archive | septembrie, 2026

Menopauza si kilogramele in plus: adevarul din spatele schimbarilor de metabolism

Acumularea de grasime la perimenopauza nu este o problema de vointa, ci un fenomen inflamator si hormonal complex ce necesita interventie personalizata si ghidaj de specialitate.

Pentru multe femei, perioada de dupa 45 de ani vine cu o experienta frustranta: aceleasi alimente, acelasi nivel de miscare si aceleasi diete care functionau in trecut nu mai produc aceleasi rezultate. Explicatia nu tine neaparat de lipsa de disciplina, ci de schimbarile complexe care apar in organism in perioada de perimenopauza si menopauza.

Pe masura ce nivelurile hormonale se modifica, se schimba inclusiv modul in care organismul distribuie grasimea, gestioneaza energia, mentine masa musculara si regleaza apetitul si somnul. In acest context, slabirea nu mai poate fi privita exclusiv ca o problema de „calorii consumate versus calorii arse”, ci ca un proces care implica mai multe variabile ce trebuie gestionate simultan.

Cori Gramescu, tehnician nutritionist si Nutrition Coach acreditat NASM (National Academy of Sports Medicine, SUA) explica de ce procesul de scadere in greutate dupa varsta de 40 de ani nu mai raspunde la strategiile clasice folosite in deceniile anterioare si de ce odata cu intrarea in perimenopauza si menopauza, organismul feminin trece printr-o schimbare de paradigma biochimica, in care vechile metode devin ineficiente si chiar periculoase pentru masa musculara si densitatea osoasa.

Menopauza nu inseamna neaparat multe kilograme in plus, ci o schimbare a compozitiei corporale

Una dintre cele mai importante diferente este ca menopauza nu explica, de una singura, o crestere dramatica in greutate. Schimbarea cu impact metabolic mai important este insa redistribuirea grasimii, in special catre zona abdominala si viscerala, concomitent cu pierderea masei musculare. Grasimea viscerala este activa metabolic si este asociata cu inflamatia, rezistenta la insulina si un risc mai mare de afectiuni metabolice si cardiovasculare. De aceea, la menopauza, obiectivul nu ar trebui sa fie doar scaderea numarului de kilograme de pe cantar, ci imbunatatirea compozitiei corporale, prin reducerea grasimii si protejarea masei musculare.

„Daca ne uitam strict la cifra de pe cantar, ingrasarea medie asociata tranzitiei menopauzale este modesta, de ordinul a 2-5 kg acumulate pe parcursul mai multor ani. Unele studii arata o crestere de circa 0,5 kg pe an la femeile de 50-60 de ani, indiferent de statutul menopauzal. Un studiu urmarit pe 5 ani nu a gasit o diferenta semnificativa de ingrasare intre femeile care au ramas perimenopauzale si cele care au trecut la postmenopauza. Cu alte cuvinte: menopauza, in sine, nu explica o ingrasare dramatica pe cantar. Pentru ca povestea reala nu este despre cat de multa grasime, ci despre unde se depune si ce se pierde in paralel. Semnatura hormonala a menopauzei nu este atat cresterea greutatii totale, cat redistribuirea grasimii, dinspre tesutul subcutanat de pe solduri si coapse (relativ inofensiv), inspre grasimea viscerala, abdominala, din jurul organelor. Trecem de la un corp „in forma de para” la unul „in forma de mar”. Si, in paralel, pierdem masa musculara.”, explica Cori Gramescu.

Scaderea estrogenului influenteaza mai multe mecanisme simultan

Declinul estrogenului este una dintre schimbarile importante ale tranzitiei catre menopauza. Exista o serie de efecte care pot aparea concomitent: modificarea distributiei grasimii catre zona abdominala, influentarea cheltuielii energetice si a apetitului, reducerea sensibilitatii la insulina si facilitarea pierderii masei musculare. Aceste mecanisme se pot alimenta reciproc: mai putina masa musculara poate insemna o cheltuiala energetica mai redusa, in timp ce cresterea adipozitatii viscerale este asociata cu inflamatia si rezistenta la insulina. La randul sau, scaderea progesteronului poate fi asociata cu tulburari de somn, retentie de apa si modificari ale apetitului, iar stresul cronic si somnul insuficient pot complica suplimentar procesul de gestionare a greutatii.

Inflammaging-ul poate intretine cercul vicios al acumularii de grasime

Un alt concept important in intelegerea schimbarilor de la aceasta varsta este „inflammaging”, inflamatia cronica de intensitate redusa asociata inaintarii in varsta. Declinul estrogenului poate favoriza redistribuirea grasimii catre zona viscerala, iar tesutul adipos visceral este metabolic activ si poate contribui la inflamatie. Inflamatia cronica este, la randul ei, asociata cu rezistenta la insulina, ceea ce poate face mai dificila gestionarea greutatii. Somnul deficitar, stresul cronic si sedentarismul pot contribui suplimentar la acest mecanism.

„Grasimea viscerala nu este un depozit inert, este metabolic activa: produce mediatori inflamatori, contribuie la rezistenta la insulina si creste riscul de boala cardiovasculara, diabet de tip 2, sindrom metabolic si anumite tipuri de cancer. Este exact veriga prin care „inflammaging”-ul se instaleaza. Asa ca prima recalibrare de mentalitate pe care trebuie sa o facem, este nu doar sa urmarim kilogramele, ci si compozitia si distributia. O persoana poate slabi 1 kg pe cantar, dar daca in paralel a pierdut 2 cm din talie, castigul de sanatate este disproportionat de mare, pentru ca inseamna ca a topit grasime viscerala si si-a pastrat masa musculara. Invers, poate „slabi” rapid cu o dieta drastica si, de fapt, sa-si fi pierdut muschi, cel mai prost rezultat posibil la aceasta varsta. Asadar, nu avem de-a face cu o singura problema care trebuie rezolvata, ci cu un sistem de factori care se influenteaza reciproc. De aceea, o dieta izolata poate sa nu fie suficienta daca nu este insotita de un plan coerent de miscare, somn, gestionare a stresului si monitorizare.”, explica specialistul.

Principiile unei slabiri corecte la menopauza

In perioada de perimenopauza, organismul trece printr-o tranzitie care poate dura mai multi ani, iar modificarile hormonale nu sunt constante. In consecinta, un plan alimentar stabilit o singura data poate deveni nepotrivit pe parcurs. Specialistul subliniaza necesitatea monitorizarii si recalibrarii interventiei in functie de evolutia organismului si de rezultatele analizelor. O abordare personalizata presupune luarea in calcul a unor variabile precum aportul de proteine si fibre, sursele de carbohidrati, necesarul caloric, nivelul de activitate fizica, somnul, stresul, etapa in care se afla femeia si istoricul medical.

Principiul 1: Proteina — mai multa, mai des, mai bine absorbita: „La menopauza avem simultan doua probleme legate de proteine: nevoie crescuta (procesul de slabire in sine este solicitant metabolic si „consuma” proteine. In plus, avem nevoie de proteina ca sa aparam masa musculara in timpul deficitului caloric; absorbtie scazuta (odata cu varsta, capacitatea corpului de a digera si utiliza proteinele scade. Aceeasi cantitate de proteina „randeaza” mai putin decat la 30 de ani). Consecinta practica: nu doar cat de multa proteina, ci si cum o distribuim conteaza. Mesele trebuie construite cu proteina la intervale regulate, ca sa optimizam absorbtia (nu tot aportul intr-o singura masa). Iar cantitatea trebuie ajustata in functie de nivelul de activitate fizica. Cu cat suntem mai active, cu atat nevoia creste. Sursele preferate: carne slaba de pasare, peste slab de apa sarata (de captura), peste alb, proteine de buna calitate, in context antiinflamator. Deja aici avem trei variabile care interactioneaza: cantitatea, distributia pe parcursul zilei si ajustarea dupa activitate.”

Principiul 2: Gestionarea rezistentei la insulina prin sursa carbohidratilor: „Greseala clasica este sa credem ca solutia pentru rezistenta la insulina este eliminarea completa a carbohidratilor. Nu este. Corpul are nevoie de glucide la nivel metabolic; nu renuntam la ele. Ceea ce facem este sa schimbam sursa si contextul:  ne ferim de zaharuri si de indulcitori; consumam glucide in cantitate suficienta, dar din surse bogate in fibre, vitamine si antioxidanti; crestem dramatic densitatea nutritionala a fiecarei mese. Semnalul de alarma pentru risc crescut de rezistenta la insulina: talie peste ~80 cm la femei, sedentarism, adipozitate crescuta la nivel central (abdomen) . Cu cat mai multi dintre acesti factori sunt prezenti, cu atat interventia metabolica devine prioritara, pentru ca, in rezistenta la insulina, slabim greu, avem pofte constante si  depunem grasime, predominant abdominal.”

Principiul 3: Sustinerea metabolizarii hormonilor (fibre, crucifere, omega-3, microbiom): „O alimentatie naturala, antiinflamatorie, bogata in fibre, bogata in antioxidanti: intretine sanatatea microbiomului si digestia; creste eliminarea estrogenului (fibrele reduc reabsorbtia, cresc excretia); sustine functia ficatului de a metaboliza corect cantitatea crescuta de hormoni. Elemente concrete cu suport rezonabil: dieta bogata in legume crucifere; omega-3 din peste gras si in; limitarea alcoolului (care inhiba detoxifierea estrogenului si creste estradiolul); atentie la microbiom. Efectele acestor interventii asupra metabolismului estrogenului sunt sustinute mai mult de studii mecaniciste si observationale decat de trialuri clinice mari. Beneficiul lor real si cel mai sigur este ca sunt, oricum, exact ce inseamna o dieta antiinflamatorie sanatoasa. Le facem pentru ca sunt corecte per ansamblu, nu pentru ca „detoxifiaza” intr-un sens miraculos.”

Principiul 4: Calibrarea sistemului nervos (somn, stres, cortizol): „Acesta este principiul pe care aproape toate programele de slabire il ignora  si motivul pentru care aproape toate esueaza pe termen lung la aceasta varsta. Cortizolul „fura” din progesteron, iar stresul cronic si somnul deficitar intretin inflamatia si deregleaza apetitul. Foarte multe femei care mananca „pe fond emotional” observa in perimenopauza o exacerbare a acestei tendinte, tocmai pentru ca echilibrul emotional in care functionau inainte nu se mai mentine pe fondul schimbarilor hormonale. De aceea, interventia nervoasa precede interventia nutritionala. Componentele: rutina previzibila (mintea functioneaza ca un mare animal al obisnuintei; certitudinea programului ii permite corpului sa se pregateasca pentru provocarile zilei); limite ( daca am spus ca azi fac miscare, fac miscare, nu aman „pana se iveste altceva” (ca intotdeauna se iveste); igiena somnului (seara fara lumina puternica, fara excese de ecrane, fara munca pana noaptea tarziu; asocieri de somn care ajuta relaxarea; practici somatice de autoreglare emotionala ( relaxare ghidata, respiratie, tehnici cognitiv-comportamentale de a constientiza, a trai cu intentie, a prioritiza propria bunastare). Aceste interventii au suport stiintific pentru ameliorarea simptomelor (de ex, CBT-I — terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie  este eficace pentru tulburarile de somn), iar impactul lor asupra slabirii este indirect, dar real: un sistem nervos calibrat moduleaza cortizolul, apetitul si aderenta.”

Principiul 5: Exercitiul — antrenamentul de forta este nenegociabil: „Nu poti vorbi despre compozitie corporala fara antrenament. La menopauza, prioritatea absoluta este antrenamentul de forta, pentru ca: previne pierderea de masa musculara (accelerata de declinul estrogenic); sustine densitatea osoasa (prevenind osteopenia si osteoporoza); imbunatateste sensibilitatea la insulina si pierderea de grasime. Se adauga: cardio moderat (tinta generala de ~150 min/saptamana intensitate moderata sau ~75 min intensitate viguroasa), mobilitate/flexibilitate (yoga, Pilates) si activitati cu impact redus pentru articulatii.”

Principiul 6: Cele doua etape — si de ce nu le poti face pe amandoua deodata: „Acesta este, poate, principiul cel mai contra-intuitiv si cel mai des gresit. Nu poti slabi si creste masa musculara in acelasi timp, pe termen lung. Sunt doua procese antagonice: nu poti fi in deficit caloric si, simultan, sa construiesti muschi in ritm accelerat (cu exceptia ferestrei pentru incepatoarele complet sedentare, care in primele 1-3 luni dupa inceperea unui program de sport pot atinge rate modeste de crestere a masei musculare). Prin urmare, o interventie corecta la menopauza nu este o singura dieta, ci o secventa de etape cu obiective diferite: Etapa 1 — Slabire / normoponderabilitate metabolica. Deficit caloric controlat, proteine crescute, fibre crescute, componenta antiinflamatorie clara: reducem carnea rosie si lactatele grase, mergem pe carne slaba de pasare si peste slab, multe legume si fructe. Obiectivul: sa iesim din supraponderabilitate/obezitate si sa atingem o greutate corecta metabolic. Aici trebuie recalibrata si mentalitatea despre „greutatea ideala”. Normoponderabilitatea metabolica difera adesea sensibil de idealul estetic pe care ni l-am format cultural. Etapa 2 — Mentinere si recompozitie. Dupa fiecare 2-3 luni de deficit caloric sau odata atinsa normoponderabilitatea, obiectivul se schimba radical: cresterea masei musculare si scaderea procentului de grasime. Tinta pe termen lung: peste 45% masa musculara si sub 35% masa grasa, pentru densitate osoasa si imbatranire „in putere”. Meniul devine mai bland metabolic, cu tenta mediteraneana: multe fructe si legume, cereale integrale neprocesate, carne slaba, mult peste, proteina la intervale regulate (pentru absorbtie optima) si fibre suficiente . Cele doua etape nu sunt interschimbabile si nu pot fi improvizate. Ordinea conteaza. Tranzitia intre ele conteaza. Iar durata conteaza: un program de perimenopauza, spre deosebire de o cura clasica de slabire de trei luni, are nevoie de o perioada mai lunga, tocmai pentru a normaliza analizele de sange, pentru a face schimbarile durabile si pentru a evalua corect nevoile reale ale corpului.”

Menopauza poate deveni momentul unei recalibrari, nu al unei renuntari

Perimenopauza si menopauza reprezinta o etapa importanta a vietii, cu implicatii care depasesc aspectul fizic. Mentinerea masei musculare, controlul grasimii viscerale, sanatatea metabolica, densitatea osoasa si sanatatea cardiovasculara devin prioritati pe termen lung.

Conceptul de slabire personalizata presupune o interventie construita pe date individuale si adaptata in timp. Aceasta poate include analiza istoricului medical si a analizelor de sange, un plan alimentar personalizat, un program de miscare adaptat nivelului si limitarilor fiecarei persoane, monitorizare si feedback si, acolo unde este necesar, colaborarea cu specialisti din mai multe domenii. Abordarea multidisciplinara este justificata de faptul ca problemele intalnite in aceasta perioada nu sunt exclusiv nutritionale. Somnul, stresul, sanatatea metabolica, digestia, masa musculara si sanatatea osoasa se intersecteaza si pot influenta rezultatul final.

„Sunt femei care reusesc si singure. De regula, sunt cele care au deja o baza solida, obisnuinta cu antrenamentul de forta, un sistem nervos calibrat, un istoric alimentar sanatos, timp si dispozitie de a experimenta metodic luni de zile. Daca va regasiti complet in acest profil, aveti un avantaj real. Pentru marea majoritate insa care intra in perimenopauza cu deficit muscular, istoric de cure dezechilibrate (dieta Rina si mancatul disociat raman, din pacate, extrem de populare la noi), stres cronic acumulat de zeci de ani si sedentarism, incercarea „pe cont propriu” inseamna, in practica, luni pierdute cu incercare-eroare, intr-o fereastra de timp care nu se intoarce, riscand sa piarda exact ce conteaza cel mai mult: masa musculara si densitatea osoasa. De aceea, o interventie comportamentala complet adaptata nevoilor individuale, construita pe date, nu pe estimari si auto-evaluare subiective, este esentiala. Perimenopauza (perioada de intrare in menopauza, etapa de tranzitie si instalarea reala a menopauzei) reprezinta o decada, mai bine de 10 ani din viata unei femei. Modul in care o parcurgem ne va influenta decisiv nu doar silueta, ci sanatatea cardiovasculara, densitatea osoasa, echilibrul glicemic si starea de bine pentru restul vietii. Obiectivul nu este sa rezistam menopauzei, cu interventii hormonale, terapii de substitutie si proceduri care actioneaza adesea prea tarziu in procesul de imbatranire. Nu putem opri imbatranirea. Ceea ce putem face este sa recalibram, corpul, sistemul nervos, sistemul hormonal, astfel incat intrarea in a doua jumatate a vietii sa fie una lipsita de incidentele neplacute care insotesc de obicei aceasta perioada. Este, de fapt, momentul in care ne putem bucura cu adevarat de viata. Avem ragazul, avem maturitatea, avem adesea si mijloacele. Ar fi pacat sa ne lipseasca tocmai sanatatea,  singura care ne permite sa ne bucuram de tot ce am construit cu munca in prima jumatate a vietii.”

Slabirea la menopauza nu este imposibila, dar presupune o abordare diferita. Nu este vorba doar despre a manca mai putin, ci despre a proteja masa musculara, a sustine sanatatea metabolica, a gestiona inflamatia, somnul si stresul si a adapta permanent strategia la schimbarile organismului.

Nota: Materialul are scop informativ si educational si nu inlocuieste consultul medical individualizat. Deciziile privind terapia hormonala, medicatia sau administrarea de suplimente trebuie luate impreuna cu medicul. Unele dintre asocierile prezentate in articol provin din studii observationale si mecaniciste si nu demonstreaza, in toate cazurile, relatii directe de cauzalitate.

Citeste Mai Mult →

Unele mașini second-hand au fost folosite mai intens decât cred cumpărătorii

10,1% dintre mașinile rulate care au fost verificate în România prezintă semne de utilizare intensivă

Când aleg o mașină second-hand, majoritatea șoferilor se concentrează pe kilometraj. Cu cât kilometrajul este mai mic, cu atât un vehicul tinde să atragă mai mult interes. Cu toate acestea, experții auto avertizează că este important să se ia în considerare nu doar kilometrajul unui vehicul, ci și numărul de ani care au fost necesari pentru a-l acumula.

Unele vehicule care ajung pe piața second-hand se poate să fi fost folosite în scopuri comercial, de exemplu în regim de taxi, ca mașini de închiriat sau ca vehicule de livrare. Acest tip de mașini pot arăta perfect normal la exterior și la interior, exact ca orice mașină obișnuită. Problema este că, dacă ajung să parcurgă sute de mii de kilometri în doar câțiva ani, unele componente mecanice pot să aibă un grad ridicat de uzură.

Compania IT de date carVertical a realizat un studiu pentru a determina cât de comune sunt vehiculele utilizate intensiv pe piața românească și care modele sunt cel mai rău afectate.

Mașinile conduse intensiv suferă un grav mai ridicat de uzură decât mașinile obișnuite

Kilometrajul unui vehicul poate dezvălui multe despre starea sa. Mașinile care au un kilometraj mare pot avea multe componente mai uzate (de ex frânele, sistemele de suspensie și direcție, motorul și transmisia, ambreiajul, scaunele și chiar mânerele ușilor, pedalele sau volanul).

În studiul realizat de carVertical, un vehicul este considerat ca fiind condus intensiv dacă kilometrajul său anual depășește 36.000 de kilometri (adică o medie de peste 3.000 de kilometri pe lună). Din totalul vehiculelor verificate de utilizatorii carVertical în România în perioada 2025–2026, 10,1% au intrat în această categorie.

Vehiculele folosite în regim de taxi, pentru ride-hailing sau pentru alte servicii de transport își petrec cea mai mare parte a timpului operând în medii urbane. Accelerația și frânarea repetitive, funcționarea la ralanti, călătoriile pe distanțe scurte, intrările și ieșirile frecvente ale pasagerilor sau încărcarea și descărcarea bunurilor sunt acțiuni care contribuie la uzura crescută a motorului, a suspensiei, a interiorului, a transmisiei și a multor altor componente.

Vehiculele Škoda Kodiaq sunt mașinile cel mai des utilizate intensiv în România

Studiul carVertical a identificat și modelele din România care sunt cel mai frecvent asociate cu o utilizare intensivă. Dintre vehiculele verificate pe carVertical în România, Škoda Kodiaq a ieșit pe primul loc, 35,6% dintre aceste modele depășind pragul anual de 36.000 de kilometri. Kodiaq este urmat de Mercedes-Benz 220 (29,2%), Škoda Octavia (21,4%), Škoda Superb (20%) și Mercedes-Benz E-Class (16,4%).

Faptul că aceste modele sunt alese deseori pentru a fi utilizate în scopuri comerciale nu este deloc surprinzător având în vedere cât sunt de practice, fiabile și eficiente. Mai mult, toate modelele din top pot parcurge mulți kilometri fără probleme, lucru care le face să fie la mare căutare printre micii și marii afaceriști și furnizorii de servicii. La rândul lor, persoanele fizice care caută vehicule second-hand sunt atrase de ele din aceleași motive, asociind aceste mașini cu confortul, durabilitatea și fiabilitatea.

Taxiurile clasice sunt ușor de recunoscut după ce se ”pensionează”, dar multe alte vehicule utilizate pentru servicii de transport, pentru car-sharing, călătorii de afaceri sau direct ca vehicule de închiriat nu se deosebesc de mașinile obișnuite odată ce intră pe piața de auto rulate.

„O mare parte dintre vehiculele rulate disponibile pe piața din România provin din leasing operațional, astfel că utilizarea anterioară în flote corporate este firească și larg răspândită. Aceste mașini pot reprezenta opțiuni foarte bune, atât timp cât au fost întreținute corespunzător și au un istoric clar”, declară Adriana Marina, Director Comercial Țiriac Auto Rulate.

„Fiecare autoturism este însă evaluat individual, iar în procesul de achiziție urmărim cu atenție eventualele semnale de alarmă. Printre acestea se numără neconcordanțele în evoluția kilometrajului, un istoric de service incomplet, un nivel de uzură care nu corespunde vechimii sau rulajului mașinii, precum și eventualele probleme tehnice identificate în timpul inspecției.  Rapoartele de istoric auto sunt importante, însă trebuie întotdeauna completate de o verificare fizică atentă a vehiculului. Aceeași recomandare este valabilă și pentru cumpărători: decizia nu ar trebui luată doar pe baza aspectului exterior al mașinii.”

Lipsa schimbului de date despre vehicule între țări lasă cumpărătorii în întuneric

Chiar dacă rapoartele de istoric auto pot să nu conțină întotdeauna înregistrări care să indice o utilizare comercială, progresia kilometrajului poate dezvălui dacă o mașină a avut un trecut mai solicitant decât sugerează în prezent aspectul său.

Un procent semnificativ dintre vehiculele detectate pe carVertical că au fost folosite în trecut în regim de taxi este reprezentat de mașini de import. Acest lucru sugerează că unele vehicule au fost extrem de solicitate în calitate de taxiuri în străinătate, ulterior intrând pe piața românească de mașini second-hand sub formă de vehicule obișnuite. Samsarii de mașini încearcă deseori să ascundă aceste informații deoarece cumpărătorii evită în general fostele taxiuri.

Având în vedere că țările nu schimbă în mod sistematic date despre vehicule, este dificil să urmărești istoricului unei mașini peste hotare. Fără acces la înregistrările istorice, cumpărătorii rămân în întuneric și riscă să achiziționeze un vehicul care a fost prost întreținut.

“Vânzarea mașinilor peste granițe îngreunează detectarea vehiculelor care au fost utilizate intensiv. O mașină poate să fie condusă intensiv într-o țară și apoi să apară pe o altă piață sub formă de vehicul second-hand obișnuit, care nu a fost utilizat în scop comercial. Dacă datele istorice nu se deplasează odată cu mașina, cumpărătorii sunt lăsați să judece doar după aspect, preț și citirea actuală a kilometrajului, aceste detalii fiind, din păcate, insuficiente,” spune Buzelis.

În rapoartele carVertical, cumpărătorii pot găsi secțiunea ”Obiceiuri de condus” care îi ajută să vadă când a acumulat mașina cei mai mulți kilometri și dacă au existat perioade de utilizare neobișnuit de intensivă. Aceste date sunt deosebit de importante când vine vorba despre vehiculele importate. Un vehicul care aparent este în stare excelentă, în realitate poate ascunde probleme grave, inclusiv un kilometraj dat înapoi și piese care au un grad extrem de uzură. Cu ajutorul rapoartelor de istoric, cumpărătorii pot compara mai multe vehicule între ele și pot evita afacerile păguboase.

Metodologie

Studiul carVertical a analizat rapoartele de istoric ale vehiculelor achiziționate de clienții companiei între ianuarie 2025 și mai 2026. Vehiculele conduse intensiv au fost grupate după marcă și model, convertite în procente și clasificate în consecință.

carVertical este o companie IT specializată în date care colectează și standardizează volume uriașe de date din domeniul auto provenite din peste 1.000 de surse la nivel mondial. Aceste date sunt culese, printre altele, de la autoritățile de aplicare a legii, din registre naționale și regionale, de la instituții financiare și de la platformele online cu anunțuri publicitare din 37 de țări. Din aceste date complexe creăm apoi produse inovatoare și accesibile pentru segmentele B2B și B2C, transformând informațiile brute în analize de piață valoroase, în previziuni și în rapoarte complete privind istoricul vehiculelor.

Photo Credit

carvertical logo www.carvertical.com

Citeste Mai Mult →

Te trezești cu dureri de cap? Un indiciu pe care s-ar putea să-l ignori

Dormi suficient, bei apă, poate ai redus chiar și timpul petrecut în fața ecranelor. Și totuși, durerea de cap revine. Mai ales dimineața. Înainte să o pui automat pe seama stresului sau a unei nopți mai proaste, merită să iei în calcul o explicație mai puțin evidentă: dinții și maxilarul.

Există dureri care nu se simt acolo unde încep. O carie profundă, o infecție, scrâșnitul dinților în timpul nopții sau o problemă a articulației maxilarului pot transmite durerea către tâmple, urechi, obraji sau chiar gât.

„Structurile nervoase din zona feței sunt interconectate, iar durerea se poate transmite pe trasee nervoase către alte regiuni”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor.

Cu alte cuvinte, ceea ce pare o banală durere de cap poate avea uneori o origine dentară.

Indiciul de dimineață

Momentul în care apare durerea poate spune ceva despre cauza ei.

Dacă te trezești cu o durere surdă de cap, maxilarul încordat sau senzația că ai ținut dinții strânși ore întregi, merită investigat bruxismul.

Scrâșnitul și încleștarea involuntară a dinților, mai ales în timpul somnului, suprasolicită mușchii folosiți pentru masticație. În timp, tensiunea se poate extinde către tâmple și alte zone ale feței.

Bruxismul nu afectează însă doar felul în care te simți dimineața. Poate produce uzura dinților, sensibilitate și probleme ale articulației temporo-mandibulare.

Când maxilarul încearcă să-ți spună ceva

Observă ce se întâmplă când mesteci sau deschizi larg gura.

Maxilarul pocnește? Simți tensiune în apropierea urechilor? Ai senzația că mandibula este rigidă?

Articulația temporo-mandibulară face legătura dintre mandibulă și craniu și este una dintre cele mai solicitate articulații ale corpului. Problemele din această zonă pot provoca dureri ale maxilarului și feței, dar și dureri de cap.

Bruxismul poate contribui la suprasolicitarea ei, iar stresul poate accentua obiceiul de a ține dinții încleștați fără să ne dăm seama.

Durerea care „călătorește”

Nu doar bruxismul poate fi responsabil.

Atunci când o carie ajunge în profunzimea dintelui și afectează pulpa dentară, durerea poate deveni difuză. În loc să poți indica exact dintele care doare, poți simți disconfort în maxilar, ureche sau tâmplă.

O infecție netratată poate evolua către un abces dentar, iar aici lucrurile devin mai serioase. Durerea poate fi pulsatilă și intensă și poate apărea împreună cu sensibilitate sau umflarea feței. În această situație, consultul stomatologic nu ar trebui amânat.

Și măselele de minte pot produce dureri dificil de localizat. Atunci când nu au suficient spațiu pentru a erupe corect, pot provoca inflamație și durere care iradiază către ureche sau partea posterioară a maxilarului.

Dinții și sinusurile sunt mai apropiate decât crezi

Mai există o conexiune interesantă.

Rădăcinile unor dinți superiori se află foarte aproape de sinusurile maxilare. Din acest motiv, anumite infecții dentare pot afecta și sinusurile.

Presiunea sub ochi, durerea facială sau senzația de presiune care se accentuează atunci când te apleci pot avea, în anumite situații, o cauză dentară.

„În aceste cazuri, tratarea doar a simptomelor nu rezolvă problema. Trebuie identificată și tratată cauza dentară”, spune dr. Sorina Stroe.

Uneori este nevoie de colaborarea dintre medicul stomatolog și medicul ORL pentru stabilirea diagnosticului corect.

Ce merită să observi

O durere de cap nu înseamnă automat o problemă dentară. Cauzele cefaleei sunt numeroase, iar unele necesită investigații medicale specifice.

Dar corpul oferă uneori indicii.

Dacă durerile apar frecvent dimineața și sunt însoțite de maxilar încordat, sensibilitate dentară, durere la mestecat, pocnituri ale mandibulei, gingii inflamate sau disconfort în apropierea urechilor, sănătatea orală merită inclusă în investigație.

Pentru că uneori întrebarea corectă nu este doar „unde mă doare?”, ci și „de unde începe durerea?”.

Gastropedia Health Note

Sănătatea orală nu este separată de sănătatea generală. Dinții, gingiile, musculatura maxilarului și structurile nervoase ale feței fac parte din același sistem. Simptomele care revin merită investigate, nu doar acoperite temporar cu un calmant.

Photo Credit @YoloMedia PR

Citeste Mai Mult →